Caută în blog

L'avenir (Viitorul) 2016 - jurnal de spectator

L'avenir (Viitorul) este filmul care a reinstaurat la noi acasă seara de film, obicei neglijat în ultima vreme, de care mi-era tare dor.
Soțul meu a ales filmul, nu știam absolut nimic despre el. Am aflat apoi că este câștigătorul Ursului de Argint la Festivalul de la Berlin (2016) și a încă 7 premii importante.
Evident, nu o să vă povestesc filmul, o să vă spun doar că mi-a plăcut foarte mult felul în care a fost prezentată povestea: firesc și, pe alocuri, cu umor fin.


Mi-a plăcut mult felul discret în care regizoarea, Mia Hansen-Løve, construiește poveștile adiacente, lăsând libertate de gândire și imaginație spectatorului.

Personajul principal (Nathalie) este interpretat de Isabelle Huppert, care face un rol absolut extraordinar. Perfect. Interpretează o profesoară de filosofie la un liceu parizian (mi-aș dori să existe asemenea profesori și în realitate!) care trece prin mai multe situații dificile de viață, într-un timp relativ scurt. Este foarte interesant de observat modul în care reacționează la întâmplările din viața ei. Ca actor, am remarcat reacțiile impecabile, adevărate, lipsite complet de teatralitate și dramatism.

Mi-a plăcut mult și actrița care o interpretează pe Yvette (Edith Scob), mama personajului principal. A creat o mică bijuterie dintr-un rol aparent banal.

E un film la care poți reflecta (mai ales că pune în dezbatere mai multe probleme filozofice), însă fără încărcătură dramatică.
Un film perfect pentru o seară ploioasă ;).

Voi la ce filme vă mai uitați?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Totalul afișărilor de pagină